مُفَلَّجٌ
Root: فلج
Full Definition
مُفَلَّجٌ
: see أَفْلَجُ, in three places.
2 أَمْرٌ مُفَلَّجٌ An affair not rightly disposed or directed.
2 أَمْرٌ مُفَلَّجٌ An affair not rightly disposed or directed.